Udriște Năsturel

Către 1620, Radu Postelnicul Năsturel, nepotul primului posesor al moşiei, Udrişte I Beceriul, stăpânește întreaga moşie Herăşti, în afară de o parte care încă de la sfârșitul secolului al XVI-lea trecuse în proprietatea domnească. Radu Năsturel se căsătorise pe la 1590 cu Despina din casa domnească a lui Mihai Viteazul. Această alianță, chiar îndepărtată, cu familia Basarabilor, va juca un rol însemnat în căsătoria de mai târziu a fiicei sale Elina cu aga Matei din Brâncoveni, care în 1632 va ajunge domn al Ţării Românești. Din căsătoria lui Radu postelnicul cu Despina s-au născut cinci copii: Şerban, mort în 1628, Cazan, Udrişte, Elina şi o altă fată care a devenit soţia vornicului Radu Stăicuţul Şintescul ot Popeşti. Radu Năsturel moare în 1641, după ce în 1633 devenise mare logofăt.

Herăștiul (Fierești în acele vremuri) datorează faima din acele vremuri celor două personalități născute aici: Udriște Năsturel și sora sa Elina, care se căsătorește cu Aga Matei Basarab.
Udriște Năsturel este considerat un mare învățat al Țării Românești, având un rol important la dezvoltarea culturii slavone și românești și o contribuție de seamă la introducerea limbii române în biserică. Cunoștea mai multe limbi străine – slavonă, greacă, latină și rusă. El este cel care, alături de sora sa Elina Basarab sprijină activitatea tipografiilor de la Govora și Târgoviște. A compus în limba slavonă versurile de dedicație la stema țării care deschid Pravila de la Govora (1640), pe care le reproducem mai jos (G. Mihăilă, Dan Zamfirescu, p. 272-273):


”Țara aceasta drept stemă pasărea corb poartă,
Iar pe gâtul ei acum și o cunună atârnă,
Cu adevărat a casei preluminate și preabătrâne,
A casei preaviteazului neam Basarab.
Bărbat cu sceptru nu în zadar pe tron se vede,
Căci a lui biruință al multor auz minunează,
Iar tronul mărirea casei lor arată
Și sceptru a lor vitejie lămurit înfățișează;
Sub el pământeanului pașnică e viața.
Nu lăsa să se risipească, Doamne, în pieire
A lor coroană și să cadă,
Iar al corbului piept fă să fie pururea ferit.

Uriil Năsturel de la Fierești”

Pravila de la Govora este primul cod de legi bisericeşti şi civile din Ţara Românească, în limba română, tipărit la Govora, în 1640, în timpul domniei lui Matei Basarab. Este prima carte de acte juridice care cuprinde pedepse atât pentru încălcarea tradiţiei, obiceiurilor şi datinilor, cât şi a legilor creştineşti.

Stema tipărită pe pravila de la Govora –
inspirată de Udriște Năsturel (din articolul
lui Pavel Chihaia, Udriște Năsturel și Casele
de la Herăști în Revista Muzeelor și
Monumentelor Istorice, nr. 2/1976

Udriște Năsturel întocmește ”în satul său părintesc din Fierești” prefața la Antologhionul slavonesc din 1643 și ajută la traducere și scrie prefața Evangheliei învățătoare, tipărită la Govora în 1642. Traduce din latină în slavonă Imitatio Christi, operă atribuită călugărului german Thomas a Kempis, carte tipărită pe cheltuiala Elinei la Mănăstirea Dealu în 1647 (Simionescu, p. 170). Tot el traduce în română romanul Viața sfinților Varlaam și Iosaf.
În timpul domniei lui Matei Basarab, cu toate că avea numai rangul de vtóri logofăt, era de fapt șeful cancelariei domnești şi ”sfătuitorul de taină” al domnului. Posesor al unei mari averi, el a călătorit mult, între altele la Viena şi la Kiev ca reprezentant al cumnatului său.


Udrişte Năsturel locuia de obicei în preajma scaunului domnesc, având casă la Târgoviște şi la Bucureşti, însă venea des la Herăști. Udrişte se căsătorise în 1625 cu Maria, fata vornicului Vintilă Corbeanul cu care a avut un fiu, Mateiaş, care însă rămâne orfan de mamă la câteva săptămâni. Acest copil a fost botezat şi, mai târziu, înfiat de către Elina şi Matei Basarab și declarat moștenitor al tronului. El moare însă în 1643, la vârsta de 17 ani. Din a doua căsătorie a lui Udrişte cu Despina s-a născut în 1632 Radu Toma, mai târziu mare ban al Craiovei. Și el a fost botezat de Elina, care îi lasă moștenire toată averea ei la moartea ei, în 1653.

Bibliografie:

Pavel Chihaia, Udriște Năsturel și Casele de la Herăști în Revista Muzeelor și Monumentelor Istorice, nr. 2/1976, p. 23-26.

Radu Greceanu, Casa de piatră din Herăști – istoric în Revista Monumentelor Istorice, nr. 1 din 1958

Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, Volumul I, Tipografia ”Cooperativa”, București, 1913

Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, Volumul II, Tipografia ”Cooperativa”, București, 1916

G. Mihăilă, Dan Zamfirescu, Literatura română veche (1405-1647), vol. II, Editura Tineretului, București, 1969

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: